Ceasca Cafea Traditionala Turceasca

Cafeaua turceasca este recunoscuta ca fiind ”Regina cafelelor” si nu se referă la originea cafelei ci la modul de preparare. Gustul specific, spuma(kaymak), aroma, prezentarea, ritualurile de preparare şi servire îi dau o identitate şi un caracter propriu.

In Turcia, cafeaua a fost adusă de Guvernatorul Yemenului, Özdemir Paşa, in 1517, care a fost uimit de gustul ei. Ea a fost preparata intr-un stil propriu, in bidoane si ibrice de arama pe jar de lemne şi cenusa; aceasta metoda a avut rasunet, fiind preluata si de bucatariile europene, castigandu-si astfel renumele de ”Cafea Turceasca” (”Türk Kahvesi”). Prima cafenea este deschisă de doi negustori sirieni din Alep în cartierul Tahtakale din Istanbul, pe vremea lui Suleyman Legiuitorul (Kanuni Süleyman), în 1550 şi se răspândesc rapid şi altele în tot oraşul.

In perioada Imperiului Otoman, femeile erau pregatite din copilarie, incepand de la varsta de 9–10 ani, in insusirea metodei de preparare si servire. Nu era chiar atat de usor pe cat părea obtinerea cafelei perfecte. Pentru asta trebuia sa stii exact cantitatea de cafea, pentru a rezulta destul kaymak (caimac), dar mai ales momentul când trebuia să aduni kaymak-ul. Acest lucru este valabil si azi. Cine nu-si doreste o cafea perfecta?!

Reteta de baza: pentru o ceasca de 75 ml se folosesc 64 ml apa, o lingura de cafea macinata (8-9 gr) si o lingurita de zahar (4-5 gr), timp de fierbere 2.5 minute la o temperature de maximum 93 de grade, până la punctul de fierbere. La o temperatura mai mare cafeaua devine amara. Cantitatile de mai sus se pun în ibric (apa, cafeaua şi zaharul), se amestecă cu o lingurita de lemn si se pune ibricul pe foc domol. Dupa aceea, nu se mai amesteca pentru a evita orice turbulenta care ar scoate arome nedorite prin dizolvarea substantelor din cafea. Cand spuma (kaymakul) incepe sa se formeze, se ia cu lingurita de lemn din ea si se distribuie în cesti, apoi se pune ibricul iar pe foc până se formeaza iar spuma (kaymakul), se repeta operatiunea, iar a treia oara se aduce la punctul de fierbere si se pune în cesti restul de lichid.